Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

SCULPTURA DIN PIATRA - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru SCULPTURA DIN PIATRA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru SCULPTURA DIN PIATRA.

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul

... la greci și la romani cu a lor mărime adaugă și luxul care, ajungând la apogeul său, începe cătinel a smulge din națiuni virtutea și puterea lor. La început luxul ridi­că națiunea din slăbiciuni și întuneric, dându-i energia puterii, statorniciei, bogăției în arte, industrii și comerț; apoi ajungând la culmea înfloririi începe a se veștezi ... iau asupra lor ospiciile privilegiate de copii găsiți. Altă parte a tinerelor fete neculte se dă desfrânării, nefiind capabilă de vreo slujbă sau din lenevire, sau din măgulirea luxu­lui, pe care îl dorește până la nebunie, fiind gata de a săvârși orice crimă josnică. Dar în acea ardoare ele ... care nu numai se desfăcu de epitropia bărbaților, ci avu și dreptul de a-și alege jurist avocat, numit procurator, se înțelege luat din corporația celor mai eleganți și mai frumoși tineri numiți de Seneca Formosus. Acel tânăr era sfetnicul, oracolul și nu o dată amantul clientei sale. Afară ... cu sclavul fioros. Toaletele și băile damelor aristocrate se săvârșeau cu o pompă și paradă grandioasă în mijlocul a sute de roabe, aduse ...

 

Alexandru Vlahuță - România pitorească

... în picioare, cu ochii ațintiți înainte: trecem printre gherdapuri. Dunărea mugește mai tare. Cu ochii închiși, te-ai crede întrun codru pe-o vijelie cumplită. Din fundul ei se-ntind, pe sub valuri, nenumărate brațe de piatră, gata s-apuce vasul și să-l farme-n bucăți la cea mai mică nebăgare de seamă. Aici, sub volbura asta de valuri, e încheietura ... bisericii, satul, viile, pădurea, toate au înfățișarea fantastică a lucrurilor văzute-n vis. Or fi știind oare pacinicii locuitori de pe acest ostrov din ce vremi de vijelie au rămas zidurile năruite, valurile de pământ și cele patru metereze din preajma satului? Or fi bănuind ei vrodată că, de pe monedele pe cari le găsesc, când își sapă via sau ogorul, îi privește chipul unui ... mărilor ș-ascunzătorile munților, zguduind pământul sub tropotul cailor lor. Țăranii dunăreni -plugari, pescari, împletitori de rogojini — își întăresc temeliile caselor cu cărămizi scoase din vechile zidiri romane, admirabilă simbolizare a închegării regatului român de azi, pe urmele și din vlăstarele celei mai frumoase și mai înfloritoare provincii romane, de acum două mii de ani aproape! LA CALAFAT ...

 

Nicolae Filimon - O cantatriță de uliță

... o manieră ce rămase neobservată de adunare, îi pusei în frumoasa mînă a cantatriței, care mai întîi roși, apoi lăsă să-i fugă din gură oarecare fraze neinteligibile: — Domnule!… te rog!… Știi bine că nu poci!… — Da, îi răspunsei cu vocea pe jumătate, știu ... fericită! Iulia, înțelegînd cît să poate de bine intențiunele mele, plăti generozitatea mea printr-o ochiadă plină de bucurie angelică, cîntînd cu multă espresiune una din cele mai dulci cantilene ale repertoriului său, apoi abadonă sala dîndu-mi un ultim adio. A doua zi aflai că ea părăsise Florența ... împreună cu amantul ei, și apucase calea spre Livorno. Abia priimii această noțiune și lăsai Florența împreună cu toate belele ei galerii de pictură și sculptură și mă pusei a urmări pe Iulia, ca să o mai văd o dată. Ajungînd la Livorno, prima mea ocupare fu de a ... făcu să mă gîndesc mai serios la poziția mea: străin, fără amici, fără cărți de credit la bancherii Italiii, ce aș fi devenit oare dacă din fatalitate bănișorii mei s-ar fi strămutat în pungile acelor onești pungași? Dar, pe cînd făceam aceste reflecțiuni iconomice, simții că o mînă mă atinge ...

 

Mihai Eminescu - Cezara

... cerului, florile se trezeau proaspete după somnul lung al nopții, stâncile negre de rouă abureau și se făceau sure, numai p-ici pe colea cădeau din ele, lenevite de căldură, mici bucăți de nisip și piatră. Din niște colți de stânci despre apus se ridica o mănăstire veche încunjurată cu muri, asemenea unei cetățui, și de după muri vedeai pe ici pe ... pe el, tăie o față sinistră, mucalitul bătrân tăie una smintită detot, spre a face efect asupra spărietului portar, și amândoi ieșiră repede din mănăstire, spre a-și stâmpăra graba mersului abia în drumul mare, ce ducea la oraș. II — Contesă, voi face pe părintele D ... te ruga să mă scutești... Vei avea destul timp să mă chinuiești când îți voi fi femeie. Frumoasa contesă îi întoarse spatele și se uită din fereastă pe uliță. Ea începu să râdă, căci văzu pe-un bătrân mucalit silindu-se a tăia mutre evlavioase pentru a impune ... un părinte?... Iată-mă... Vrei o casă? A mea îți stă deschisă. Vrei un amant, Cezara?... Iată-l. Și eu am iubit... cunosc din ...

 

Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos

... în mine un asemenea dor semeț, nevoia ar cere ca să-l potolesc îndată și să mă hotărăsc a rămânea, și în viitor, din ceata acelora care, când văd cloșca păscând bobocii de rață pe malul bălții, se miră zicând: Să fie rață? Măsa găină! Să fie găină? Botul ... cu capul ațintit la pază, acele șesuri fără margine prin care aerul, răsfirat în unde diafane subt arșița soarelui de vară, oglindește ierburile și bălăriile din depărtare și le preface, dinaintea vederii fermecate, în cetăți cu mii de minarele, în palate cu mii de încântări. Din copilărie, și eu am trăit cu tămădăienii, vânători de dropii din baștină, care neam de neamul lor au rătăcit prin Bărăgan, pitulați în căruțele lor acoperite cu covergi de rogojină și, mânând în pas alene gloabele ... aibi dreptate. Dar ce-i faci firii? căci mie unuia, dacă cumva mi-a plăcut vreo vânătoare, apoi a fost tocmai din acelea în care picioarele și mâinile au mai puțin de lucrat. Și-n adevăr, să ședem strâmb și să judecăm drept: oare ce desfătare vânătorească ... ...

 

Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale

... Caragiale Comediile d-lui I.L. Caragiale de Titu Maiorescu 1885 O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, O scrisoare pierdută, D-ale carnavalului - cine din cei ce se duc la teatrul român nu a văzut una sau alta din aceste comedii? Mulți cunosc pe cea dintăi, mai toți pe cea de-a treia și câțiva pe celelalte. De meritat toate merită să ... meritului necontestabil al comediilor autorului nostru, putem constata și recunoaște acest merit în scoaterea și înfățișarea plină de spirit a tipurilor și situațiilor din chiar miezul unei părți a vieții noastre sociale, fără imitare sau împrumutare din literaturi străine. Și oare acesta este puțin lucru? Oare nu este aici un adevărat început de literatură dramatică națională, independentă, trăind din propriile sale puteri, în înțelesul aceleiaș mișcări intelectuale sănătoase, în care sunt și Novelele lui Slavici, și Amintirile lui Creangă, și Copiile de pe natură ... să dovedim că s-a adus în adevăr prin publicitate. Citim pe a doua pagină a unui ziar liberal din București, de la 13 aprilie 1885, despre comedia D-ale carnavalului: Și ce piesă! O stupiditate murdară, culeasă ...

 

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române

... De aci critica! Însă critica unde trebuie și constructivă unde poate. Paginile următoare cuprind un șir de cercetări critice asupra câtorva forme de cultură română din ultimele decenii. Scrierile astfel împreunate în volumul de față sunt o retipărire din Convorbiri literare. Prezentându-se acum singure înaintea publicului și lipsite de vecinătatea și de sprijinul scriitorilor uniți cu noi în aceeași tendință, ele sunt silite ... aceea cuvântul poetic trebuie să-mi reproducă această formă. Noțiunea abstractă „cina cea de taină“ poate fi adevărată, dacă îi cunosc relațiunile esențiale din istorie, însă pentru aceasta nu este încă frumoasă; vroiesc să fac din ea o operă de artă, trebuie s[...]ncorporez într-o materie sensibilă, să mi-o deping cu culori într-un tablou (Leonardo da Vinci) sau ... și nu pot fi poezie, ci rămân proză, o proză rimată. Pentru a demonstra acest adevăr, demonstrațiune cu atât mai importantă cu cât din ignorarea lui multe din poeziile noastre nici nu intră în categoria operelor de artă, ci sunt proză stricată prin rime, vom intra în câteva amănunte ale producțiunilor adevărat poetice ... obiecte de același fel, cu atât cuvântul ce le exprimă devine mai abstract, caută a se potrivi cu toată suma de obiecte câștigată ...

 

Ion Luca Caragiale - Notițe risipite

... fin și mai ales zugrăvea cu succes flori și păsărele: liliacul alb și vânăt și rânduricile erau subiectele de predilecțiune. La urmă, lua lecțiuni de sculptură și, după spusele profesorului, avea multă dispoziție — în câteva luni modela busturi după natură. Poezie, muzică, pictură și sculptură — patru arte, cu un egal succes, ca Michel Angelo. Nu sunt un lingușitor; n-aș fi niciodată-n stare să acord aplauze unei producțiuni ... știu cum, cuibul de rândurici al amicei mi s-a părut zugrăvit după o lucrare de zahăr de la geamul unei cofetării. Cuibul din natură trecuse prin două prisme până s-ajungă la mine — întâi prin a cofetarului și apoi prin a pictorului. Dar ... intenția. El vede că a exprimat mai mult decât a voit, a reușit, prin urmare, peste măsura dorinței. Artistul, din contra, în nici o lucrare nu-și poate vedea intenția întreagă acoperită, pentru că el vrea să-și comunice toată gândirea și simțirea. Într-un ... vrei să-ți spun drept, nici eu nu le-nțeleg. Dar d-ta ești de vină — îmi ceri să-ți răspunz la niște întrebări ...

 

Mihai Eminescu - Avatarii faraonului Tl%C3%A0

... contra pasurilor mele... Râd de voi, regi ai pământului, râd de voi... Ce căutaÈ›i a prinde eternitatea în niÈ™te coji de piatră, care pentru mine sunt coji de alună... În mine, în pieire È™i renaÈ™tere este eternitatea... Voi... o umbră ce mi-a plăcut ... raze treceau fulgerătoare pe chipurile urieÈ™eÈ™ti È™i negre de zei în umbra umedă a columnelor, încât părea că după fiece piatră, din fiece umbră sclipesc ochi siniÈ™tri, izvoare subÈ›iri roiau de sub picioarele zeilor È™i se pierdeau în pământ... din când în când flacăra roÈ™ie a făcliei, izbucnind mai tare, zvârlea dungi de lumină în deÈ™ertele hale, prin arcadele sumbre È ... È™i-n mijlocul lui se desemnau formele negre È™i fantastice ale unei insule acoperite de o dumbravă... Regele sui scările unei urne de piatră înaltă cât un palat... El aruncă făclia-n urnă... Ca È™i când o domă s-ar fi aprins deodată în mijlocul nopÈ›ii adânc ... înalte, cu cărările acoperite cu nisip de argint... era o grădină frumoasă în mijlocul unui lac subteran... Numai fumul gros se-nălÈ›a ...

 

Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre

... De o sută de ani încoace nu s-a născut o singură idee epocală, deschizătoare de drumuri necunoscute, în arhitectură, în filozofie, în sculptură, în religie, în morală. Numai știința - și anume, în special, cea aplicată - a făcut progrese enorme: rezultatul marii majorități a acestor ... nu numai locală, ci mondială. Într-adevăr, toate marile întrebări ale sufletului omenesc conștient de continuitatea istorică a gândirii omenești luptătoare, se pun din nou: cum să se facă cercetarea realului; cum să se îndrumeze căutarea adevărului; cum să se înțeleagă frumosul; cum să se ia poziție față de ... să se înnobileze scopurile vieții sociale, politice, naționale; cum să se dea lupta cu infinita bestialitate omenească, zmulgând cât mai mulți semeni de-ai noștri din noroiul în care se bălăcesc zilnic; toate aceste întrebări, care singure pot justifica sechestrarea atâtor libertăți individuale în folosul binelui social, trebuie să preocupe pe ... murdărită de egoism, de interesul brutal, de utilitar. Milioane în jurul tău spun: așa e viața; zadarnic încerci să o schimbi. Și nu cobori ochii, din viziunile senine unde încerci a-i fixa, asupra pământului forfotitor de lume, fără să vezi confirmarea înmiită a asprului adevăr: până ...

 

Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti

... la Bergamo. Traversai iarăși prin cele mai frumoase grădini încongiurate cu arbori roditori și udate de mici canale artistice, prin care agricultorii lombarzi trag apa din rîuri ca să răcorească și să dea viață semănăturilor. Priveam cu mare plăcere romanticile pozițiuni și ruinele castelelor din timpii feudalismului, așezate pe creștetul colinelor celor mai încîntătoare; gustai în fine mai mult de două ore acele plăceri poetice, ce îndulcesc inima și înalță ... o școală de teologie. Populația nu trece peste cifra de patruzeci mii locuitori stabili. Despre originea fondării acestui oraș nu se știe nimic pozitiv; unii din istoricii italiani cred că ar fi fondat de o seminție etruscă, numită orobi; alții din contra susțin că-și are originea de la celți [3] . Această din urmă părere este adoptată de toate notabilitățile istorice ale peninsulei. Acest oraș a suferit mult din evenimentele politice, în anul 49 înaintea erei creștine căzu sub dominarea romanilor, care îi dete dreptul de cetățenie romană și un guvern de quatrumvirat, ce ... sîrman creștin venit aci ca să vărs cîteva lacrime de recunoștință pe mormîntul nenorocitului Donizetti. — Iubești poate foarte mult pe răposatul? — Sunt unul din ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...